19 ş’un pic :D

Ei,a venit şi măreaţa zi de 22 martie şi am împlinit şi eu măreaţa vârstă de 19 ani… cumva mă simt de 91 însă presupun că trebuie să mă mai obişnuiesc puţin .

Postul de faţă vine cumva cu întârziere pentru că weekendul acesta am fugit cu mam’selle Svastik la un concurs de engleză la Suceava.

În concluzie,programul meu a fost cam aşa : vineri ora 12 noaptea - aterizează familionu, respectiv frăţiorii cu sora mea şi am mai stat puţin la poveşti cu ei că şi aşa ne vedem din an în paşte. Cu această ocazie am primit şi cu o camera digitală (yay! - trebuia să mă laud).

Sâmbătă dimineaţa m-am ales cu un tort maaaare maaare, de la o persoană la care ţin eu tare . A se menţiona că aceasta persoana face torturi mai mari decît prevede legea - au fost 6 oameni in casă care au “muncit” la el, s-a mai dat şi pe la alţii şi tot a mai rămas. Oricum, e de-li-cioooooooos!!! (aşa,ca să vă fac şi poftă ) Ei, şi pe la 2, eu împreună cu una bucată Svastik, ne-am urcat în autobuzul de Suceava. Este absolut logic (sau nah..) că ne-au urlat manelele de nici căştile noastre date la maxim nu le-au putut acoperi, că am făcut 3 ore că nenea oprea din 50 în 50 de metrii şi că al nostru drag şofer ori era mahmur ori niţel beat..oricum,bine nu arăta.

Eniuei,trecem peste - ajungem la universitate unde, un portar confuz ne întreabă ce căutăm acolo. Explicăm problema : concurs,alea alea. Iar dialogul a fost ceva de genul (mă jur!) :

- Sunteţi din Suceava?

- Nu.Ne-aţi putea spune unde să mergem ca să ne cazăm?

- Da, am impresia că trebuie să mergeţi la căminul 4.

- Păi, şi unde e căminul 4?

- Lîngă balon.

- (???) Care balon?

- E pe stînga.

- ???

Pînă la urmă am luat-o noi după alt grupuleţ şi am ajuns unde trebuia că nenea nu o ducea bine cu the little engine that could…

Ne cazăm fromos (apropo,condiţii excelente, îmi pare rău că nu am făcut poze), mergem la masă şi după aceea repejor repejor la întâlnirea cu cei doi nimic.org-işti suceveni : Cătălin şi Scribu. Sincer, despre ei, numai cuvinte de bine. Au fost gazde excelente şi sunt oameni absolut superbi.

*** mai multe poze aici 

Partea cea mai tare a fost cea cu concursul. Subsemnata şi Corina au adormit pe la 1 jumate dimineaţa, la 6 fiind în picioare cu dureri mari de cap şi o lipsă imeeensă de chef. Regretam amîndouă că am venit pentru că interesul nostru faţă de concurs era acum mult sub 0. Puteţi trage deci concluzia că nu l-am tratat cu seriozitate.

Cînd am ieşit din săli,abia atunci am realizat că totuşi nu am vrea să fim ultimele de pe listă şi chiar ne părea rău că nu am făcut mai mult. Am stat cu teama asta cam pînă pe la 3 jumătate cînd s-au afişat rezultatele. Şi,minune! Corina locul I, eu locul IV. WTF????? Nu cred că am scris o teză cu mai mare sictir în viaţa mea, şi acum regret că n-am tras mai tare pentru că puteam să iau premiu uşor. Eh,ata ete.

Oricum,duminică a fost plictiseală mare şi abia aşteptam amândouă să ajungem acasă. Mama a rîs de mine de cum a deschis uşa pentru că îi menţionasem la telefon că nu făcusem nimic cum trebuie şi cumva am luat 9,35.

A doua supriza extrem de plăcută a venit din partea membrilor nimic.org. Cînd am ajuns acasă am găsit un post mare mare pe forum plin de mesaje de la multi ani,so thank you guys very much!

Pe scurt,cam acesta mi-a fost weekendul. Sunt sigură că dacă am scăpat detalii, o să mai adauge Corina.

Oh,PS :eu trebuie să stau departe de această domnişoară ceva vreme pentru că la un moment dat spuneam încontinuu aceleaşi fraze,amandouă odată!!! This is spooooky!!!

PPS : Vai, nu trebuie să uit de minunata statuie din parcul universităţii… un gagiu în chiloţi de care ne-am oripilat. Cică trebuia să fie un aruncător de ciocan or something. Mie mi se părea că se screme săracu pentru altele. See for yourself.